Medalii Medals
Ordine si Decoratii Orders & Decorations
Militaria
Organizatii si Asociatii Organizations & Asociations
Varia
Ultimele Comentarii
  • Costin D. on Feedback

    More than an enthusiast, you are professional.I an glad to...
    Posted Jul 19, 2015
  • IONEL I. on Feedback

    Buna ziua , Sincere felicitari pt frumoasa ...
    Posted Jan 15, 2015
  • Sergey Kazeka on Feedback

    I thank God and the case that helped me find...
    Posted Jul 31, 2013
  • Loretto on Feedback

    Dear Nic, your Service is perfekt your medals too and it is...
    Posted Jul 16, 2013
  • Peter B. on Feedback

    Thank for our cooperation, I am very satisfied. I recommend...
    Posted Mar 02, 2012

Regat / Kingdom

img_1388a

Stema Regatului “Romaniei Mari” 1921-1947

IMG_7935a IMG_7936a

IMG_7937a

Ordinul Casei Domnitoare, comandor

IMG_7635 IMG_7636

 

Medalia Pro Virtute Militari – Acordata pompierilor ce au luptat impotriva turcilor la 1848 pe Dealul Spirii

ord sf gheorghe cls I a1 ord sf gheorghe cls 1 b1

Ordinul Sfantul Gheorghe, clasa 1 a , instituit in 1940 este un ordin provenit din transformarea Ordinul “Bene Merenti al Casei Domnitoare”, intr-o decoratie de razboi – colectie privata

IMG_6476 IMG_6477

Ordinul Pentru Merit – cavaler – colectie privata

IMG_6384a IMG_6385a

ORR000. Ordinul “Serviciul credincios” in grad de comandor

OR001. Ordinul “Serviciul Credincios” in gradul de ofiter – argint marcat, manufactura Weiss, numerotata No.38,  colectie particulara – Prin Legea pentru Reorganizarea Ordinelor Naţionale Române promulgată prin Decretul Regal nr.1545 din 18 aprilie 1932, regele Carol al II-lea instituie Ordinul “Serviciul Credincios”, care se adăuga crucii şi medaliei deja existente. Iniţial acest ordin a avut numai cele trei grade superioare (mare cruce, mare ofiţer şi comandor) şi a fost plasat ierarhic deasupra “Stelei României”, iar numărul de cetăţeni români care puteau avea “Serviciul Credincios” era foarte redus (225). Pe 18 februarie 1937 Ordinului i se adaugă gradul de colan (cu 8 posibili decoraţi) şi cel de ofiţer (cu 300), ceea ce măreşte la 533 numărul cetăţenilor români care puteau fi decoraţi, la o populaţie de aproape 19.000.000. În ceea ce priveşte crucea şi medalia cu acest nume, ele îşi modifică forma, sunt organizate fiecare pe câte trei clase; crucea are un număr limitat la 15.000 de posesori iar medalia la 9.000 pentru clasele I şi II şi nelimitat pentru clasa a III-a.

Ordinul Casei Domnitoare, clasa a V a, manufactura Da Costa (Lisabona), piesa de exil

OR002. Ordinul “Steaua Romaniei” Clasa 1 a -argint, marcata Resch. În 1938, Ordinul “Steaua României”, primeşte încă un grad superior. Acesta, numit “Clasa I”, se intercala între gradele de Mare Ofiţer şi cel de Mare Cruce, putând avea 50 de membri civili şi 15 militari. Deoarece însemnele gradului se compuneau dintr-o cruce identică cu cea de Mare Cruce, având şi o placă de o formă particulară, acest nou grad constituia un fel de “suplimentare” a efectivelor Marii Cruci, dar pe o treaptă ierarhică ceva mai joasă.
Ordinul “Steaua României” se prezenta de la început sub trei forme: una pentru civili, una pentru militari “de pace” şi alta pentru militari “de război” (cu însemnele de război, ordinul se putea conferi doar în primele trei grade). Numărul maxim de membri, pentru toate cele cinci grade, fusese fixat la 1000. Deoarece, în timpul războiului de independenţă, aproape 1000 de militari români au fost decoraţi, pentru fapte de arme, cu însemne “de război”, reglementări ulterioare vor stabili că decoraţiile oferite cu spade (deci cu însemne de război), nu intră în cifra legală a Ordinului “Steaua României”, putând fi astfel conferite într-un număr nelimitat.
În 1906 se publică un nou Regulament al acestui ordin (Înaltul Decret nr.984/1906), prin care printre altele, se dublează numărul de membri care puteau fi admişi pe timp de pace (1000 de Cavaleri, 720 de Ofiţeri, 200 de Comandori, 60 de Mari Ofiţeri şi 20 de Mari Cruci).

OR003. Ordinul Steaua Romaniei in grad de Mare Cruce – model 1, argint marcat, manufacturier Joseph Resch – Bucuresti

OR004. Ordinul Steaua Romaniei – Mare Ofiter (clasa a 2 a) – model 1 civil. placa este marcata Joseph Resch Fils – Bucarest. Numarul de membrii era de 75 de membrii, pentru acest model. Atat placa cat si comandoria au mici defecte in email pe inelul medalionului. Emailul de pe cruci este intact, fara defecte. Atat placa cat si comandoria, au defecte minore in emailul albastru de pe inelul medalionului. Emailul de pe cruci este in stare perfecta, fara nici un defect.

Steaua Romaniei in grad de comandor, model 1, manufactura franceza

OR005. Ordinul Mihai Viteazul, clasa a 3a, model 1916. Intrarea României în Primul Război Mondial (15 august 1916), a impus adaptarea sistemului de decoraţii existent la noile cerinţe, deoarece, conform regulamentelor existente, ordinele “Carol I”şi “Coroana României” nu aveau prevăzute şi însemne “de război”, aşa cum avea ordinul “Steaua României”. Desfăşurate pe un front cu mult prea lung pentru efectivele sale, slab dotată şi fără a avea sprijinul prevăzut din partea aliaţilor din Antantă, Armata Română, cu tot entuziasmul cu care a pornit campania, a suferit o serie de înfrângeri, iniţial în Dobrogea dar şi pe frontul din Ardeal, cu începere din a doua jumătate a lunii septembrie. Pentru a ridica moralul ofiţerilor şi trupei, dar şi pentru a recompensa vitejia şi eroismul manifestat pe câmpul de luptă, regele Ferdinand instituie, prin decretul Regal nr.2968 din 26 septembrie 1916, ordinul militar de război “Mihai Viteazul”, numele ordinului fiind el însuşi elocvent pentru idealul în numele căruia se ducea războiul: înfăptuirea unităţii naţionale. Deşi respectivul decret regal este “operant” (primele decorări cu noul ordin datând din 28 noiembrie 1916), în 21 decembrie se dă un nou Înalt Decret, nr.3249, prin care se rectifică vechiul text de instituire. Conform acestora, ordinul era organizat pe trei clase, se acorda “exclusiv pentru fapte excepţionale de război ofiţerilor care s-au distins în faţa inamicului” şi nu se putea conferi decât începând cu clasa a III-a. Decretul din septembrie preciza forma decoraţiei în termeni foarte generali, iar cel din decembrie sublinia că vor fi precizate printr-un regulament condiţiile şi modalităţile de conferire, acesta din urmă nefiind însă redactat şi publicat pe timpul războiului. Se ştie că schiţele desenelor pentru ordin au fost executate de însuşi regele Ferdinand, iar prevederea legală – acea ca distincţia să fie acordată exclusiv pentru fapte de arme în faţa inamicului – a fost amendată, în sensul că au fost decoraţi şi ofiţeri comandanţi de mari unităţi sau de stat major, ale căror trupe au reputat victorii importante.  În 1927, cu puţin timp înainte de moartea sa, regele Ferdinand semnează legea privind acordarea unor drepturi materiale pentru ofiţerii decoraţi cu acest ordin, cel mai important fiind împroprietărirea, fără plată, cu un lot de 25 ha. teren arabil şi cu un lot de casă de 500 mp; se prevedea şi dreptul de a călători cu bilet gratuit (la clasa I), pe C.F.R., N.F.R. şi S.M.R. Este impostant de stiut ca Ordinul „Mihai Viteazul” a fost foarte „greu” conferit: numai 314 ofiţeri români, dintre care mulţi l-au primit „post-mortem” sau în urma unor răni grave căpătate în timpul luptelor. Din această cauză, Ordinul „Mihai Viteazul” a devenit un adevărat simbol al eroismului şi al capacităţii de comandă, fiind una din cele mai rare şi mai prestigioase decoraţii în timpul Primului Război Mondial.

OR006. Ordinul Mihai Viteazul clasa a 3 a, model 1941, manufactura Weiss

OR007. “Ordinul Mihai Viteazul” – model 1941 – cavaler – clasa a 3 a Este cel mai important si inalt ordin romanesc de razboi, fiind acordat in exclusivitate ofiterilor pentru fapte exceptionale pe campul de lupta. Ordinul a fost instituit in anul 1916, de catre Regele Ferdinand. De altfel si design-ul ordinului a fost proiectat personal de catre Regele Ferdinand. Au fost 3 modele din acest ordin. Primul model, din 1916, acordat in perioada Primului Razboi Mondial, modelul 1941, acordat in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, in perioada cat Romania a fost aliata Germaniei si modelul 1944, sau cel cu spade, acordat tot in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, dupa ce Romania a trecut de partea puterilor aliate. În 1936, regele Carol II, iubitor de fast, a dat Decretul Regal nr.2859 prin care se introduce portul unei uniforme speciale pentru cavalerii ordinului “Mihai Viteazul”, aceasta constând dintr-o manta albă pe care este aplicată crucea din postav a ordinului, precum şi dintr-o cuşmă de miel alb. Tot Carol II, în 1938, prin Regulamentul Legii ordinelor şi Medaliilor Naţionale conferite pe timp de război, face primele precizări ale formei decoraţiei pentru fiecare din cele trei clase, aducând şi o modificare a însemnului din 1916, în sensul introducerii, între braţele crucii, a două spade încrucişate. Abia în 6 noiembrie 1940 apare primul Regulament al ordinului militar de război “Mihai Viteazul” iar prin Decretul Regal nr. 2787/8 octombrie 1941, se modifică forma decoraţiei din 1916, noul model fiind conferit pentru fapte de arme pe frontul din răsărit. Acesta, păstrând forma şi dimensiunile anterioare, avea pe avers, aşezată central, cifra încoronată a regelui Ferdinand şi pe braţul inferior, anul “1916”, iar pe revers, cifra încoronată a regelui Mihai şi pe braţul inferior, anul “1941”.

OR008. Ordinul Mihai Viteazul cu spade, model 1944, clasa a 3 a. După 23 august 1944, deoarece nu se putea conferi o decoraţie care avea inscripţionat anul începerii războiului cu Uniunea Sovietică, primii ofiţeri decoraţi cu “Mihai Viteazul” pentru operaţiunile duse alături de aliaţi, vor primi vechiul însemn din 1916. Prin Decretul Regal nr. 1935 din 18 octombrie 1944 se operează o nouă modificare a însemnului prin instituirea Ordinului Militar “Mihai Viteazul” cu spade şi se închide vechiul ordin, md. 1916, pentru fapte săvârşite după 23 august. De la acea dată, toate viitoarele decorări se vor face numai cu noul model, care are pe avers cifra încoronată a regelui Mihai iar pe centrul reversului, data “1944”, între braţele crucii fiind plasate două spade încrucişate.

 

OR009. Medalia “Pro Basarabia si Bucovina”. A fost instituita in anul 1943, fiind conferită voluntarilor din Basarabia si Bucovina care luptau în Armata Romana. Piesa nu are toarta, posibil sa fie o proba.

OR010. Cruciada impotriva comunismului cu 13 barete

 

OR011. Crucea Casei Domnitoare – clasa a 2 a

OR012. Crucea “Trecerea Dunarii” 1877-1878 – Crucea trecerea Dunării, a fost instituită prin Înaltul Decret nr.617/1878. Respectiva cruce s-a acordat exclusiv trupelor sau funcţionarilor civili care le-au deservit, precum şi medicilor civili şi personalului sanitar care au acţionat la sud de Dunăre. Se prezinta sub o formă  asemănătoare  ordinului Steaua României: o cruce repetată, cu braţele egale de câte 43 mm, late de 6 mm, având bordura înălţată şi lisă iar mijlocul granulat, cu un inel central înălţat care crează un medalion, iar materialul din care era confecţionată decoraţia era oţelul pe fondul granulat si vopsit în negru. Panglica crucii Trecerea Dunării era din rips moarat roşu închis cu două benzi late negre, pentru militari, iar pentru civili panglica, mai îngustă, era neagră cu două dungi subţiri, marginale, roşii.

OR013. Crucea “Elisabeta” sau “Alinare si Mangaiere”. Acordata pentru doamnele care au organizat ambulanţe şi spitale de campanie, au sprijinit prin donaţii sau activităţi directe îngrijirea răniţilor şi a bolnavilor din campanie, dar şi pentru medicii care au acţionat în aceste ambulanţe private, a fost instituita, prin Înaltul Decret nr.227/1878.  Crucea Elisabeta avea panglica albastru deschis cu câte o dungă aurie la margini, pentru doamne, se purta pliată sub formă de fundă iar pentru domni sub forma clasica. 

OR014. Medalia Comemorativa Rusa a Razboiului 1877-78. In 1878, prin Decretul nr.2141, se include printre decoraţiile de război româneşti şi Medalia comemorativă a războiului din 1877-1878 care a fost conferită de ţarul Rusiei tuturor militarilor români care au participat la operaţiunile de la Plevna, medalie care se acordase, conform unei tradiţii de jumătate de secol, întregului efectiv al armatei imperiale ruse participant la campania contra Turciei, atât celui care a operat în Balcani cât şi celor care au acţionat în Caucaz. Referitor la Medalia comemorativă rusă trebuie spus că, pentru români, panglica nu era pliată pentagonal, aşa cum o purtau ruşii, ci dreptunghiular, după modelul românesc, folosit de altfel în toate ţările din vestul Europei. De asemenea este de amintit că ea a fost dată “la schimb” deoarece anterior, trupelor ruse care au acţionat la Plevna sub comanda supremă a domnitorului Carol, le-a fost conferită o altă decoraţie comemorativă românească, Crucea trecerea Dunării, instituită prin Înaltul Decret nr.617/1878.

OR015. Medalia “Aparatorii Independentei” (panglica inlocuitor). Medalia comemorativă a “Apărătorilor Independenţei” instituită prin Înaltul Decret nr.1422/1878, distincţie care s-a conferit tuturor militarilor, indiferent de grad, atât celor care au participat direct la operaţiunile militare cât şi cei care au asigurat serviciile de pază în interiorul ţării, funcţionarilor civili care au asigurat diferite servicii pentru armată, medicilor civili care au îngrijit răniţii şi bolnavii din campanie precum şi altor persoane care au adus servicii în domeniile enunţate.

OR016. Medalia Comemorativa a Proclamarii Independentei, piesa de argint, marcaje .835. A fost instituita la 9 Mai 1927 si acordata participantilor supravietuitori ai Razboiului din 1877-1878. Comemoreaza 50 de ani de la Proclamarea Independentei Romaniei.

OR017. Medalia Comemorativa a Proclamarii Independentei, piesa de argint, marcaje .835. A fost instituita la 9 Mai 1927 si acordata participantilor supravietuitori ai Razboiului din 1877-1878. Comemoreaza 50 de ani de la Proclamarea Independentei Romaniei.

OR000. Ordinul Meritul Agricol, in grad de ofiter

OR000. Ordinul Meritul Agricol, in grad de cavaler

OR018. Medalia agricola, clasa 1 – În ţara noastră, tradiţia unei distincţii dedicate agriculturii începe in urmă cu un secol şi jumătate. Astfel, în primele luni ale anului 1859, imediat după alegerea sa ca domn al Principatelor Unite, Alexandru I. Cuza a avut iniţiativa înfiinţării unui Ordin al „Spicului de Aur”, inspirat în privinţa insemnului după „Legiunea de Onoare” franceză. Gândit a sublinia bogăţia cerealieră a Moldovei (iniţiativa pornea de la Guvernul acestui Principat), ordinul urma să fie acordat îndeosebi cetăţenilor francezi, ca semn de gratitudine pentru susţinerea pe care cel de-al Doilea Imperiu a acordat-o propăşirii cauzei româneşti. Proiectul va fi repede abandonat (aşa cum va fi, cinci ani mai târziu, şi proiectul „Ordinului Unirii”), din raţiuni care ţineau de statutul internaţional al Principatelor Unite, în acel moment. O distincţie special dedicată agriculturii nu va apărea decât după aproape jumătate de veac, în cadrul reformei întreprinse de către regele Carol al II-lea în privinţa sistemului naţional de decoraţii, la începutul deceniului al patrulea al secolului trecut. Înfiinţate prin D.R. nr.1538/1932, Ordinul şi Medalia „Meritul Agricol” urmau, potrivit decretului de instituire, a fi reglementate printr-un act separat, care însă nu a mai apărut. Înfiinţarea acestor distincţii era firească, în condiţiile în care România Mare avea o economie bazată în principal pe cultura solului. Ordinul era organizat pe patru grade, de la Mare Ofiţer la Cavaler. Însemnul Ordinului se prezenta sub forma unei cruci „de Malta” emailată verde, având în centru monograma încoronată a regelui, înscrisă într-o cunună formată din spice de grâu, respectiv dintr-o ramură de stejar. Ataşată la însemn printr-un inel decorat cu frunze de laur, panglica era din rips verde, încărcat cu şapte dungi galben-aurii (modelul panglicii era comun atât pentru Ordin, cât şi pentru Medalie). Este de amintit faptul că placa gradului de Mare Ofiţer (având forma însemnului decoraţiei, cu raze aurii între braţe), se purta pe partea dreaptă a pieptului, prin excepţie de la modalitatea tradiţională de purtare a plăcilor de Mari Cruci şi Mari Ofiţeri. Medalia era încărcată, pe avers, cu însemnul Ordinului cu acelaşi nume, iar pe revers cu monograma regală însoţită de o frunză de trifoi, respectiv de două spice de grâu. 

OR019. Medalia Virtutea Maritima, navigant pace, clasa a 2 a,  model Carol al II-lea – Spre deosebire de decoraţia aviatorilor, care era un ordin, pentru marinari ea avea doar rang de medalie: Medalia Maritimă. Medalia avea trei clase şi două categorii distincte: pentru personalul navigant şi pentru cel nenavigant. Ambele categorii aveau la toate clasele un număr limitat de membri: câte 1000 pentru clasa a III-a, câte 300 pentru clasa a II-a şi câte 100 pentru clasa I. În preziua sărbătorii Zilei Marinei (15 august, Sfânta Maria Mare), prin Decretul Regal nr.2775/1938, denumirea decoraţiei este schimbată în medalia Virtutea Maritimă, fără ca aceasta să afecteze forma sau celelalte reglementări iniţiale.Din toamna aceluiaşi an, decoraţia capătă şi însemne “de război” (două spade încrucişate care surmontează însemnul şi dunga aurie de la marginea panglicii). Medalia are o formă circulară dar cu marginea vălurită. Pe avers este redată o barcă cu pânze pe o mare agitată, avându-l la pupă pe Isus Christos (aluzie la episodul furtunii din Marea Tiberiadei) şi jos, cifra încoronată a regelui Carol II. Pe revers, central, este redată o ancoră prin a cărui inel trece, marginal, un lanţ; pe centru era o panglică ondulată pe care era inscripţia “PENTRU MARINĂ”. Însemnele pentru naviganţi erau surmontate de o coroană regală de care se ataşa panglica, cele pentru nenaviganţi aveau panglica ataşată direct de medalie. Panglica era argintie, străbătută de trei benzi albastru deschis. Din 1941, cifra regelui Carol II de pe avers a fost înlocuită cu cea a regelui Mihai I.

OR020. Medalia Virtutea Maritima, navigant pace, clasa a 3 a, model Carol al II lea

OR021. Medalia Virtutea Maritima, pentru personal navigant de razboi, clasa 1 a, model Carol al II-lea

OR022. Medalia Virtutea Maritima pentru personal navigant, clasa a 2 a, model Regele Mihai. Argint marcat.

OR023. Medalia Virtutea Maritima pentru personal navigant, clasa a 3 a, model Regele Mihai.

OR000. Medalia Virtutea Maritima, pentru personal non-navigant, clasa 1 a, model Carol al II-lea

IMG_6580 IMG_6581

OR000. Medalia Virtutea Maritima, pentru personal non-navigant, clasa a 2 a, model Carol al II-lea

IMG_6582 IMG_6583

ORR000. Medalia Virtutea Maritima, pentru personal non-navigant, clasa 3 a, model Carol al II-lea

OR024. Medalia Bene Merenti, clasa 1a, model 1, Princeps, colectie personala – Pentru răsplătirea meritelor în domeniul artelor, ştiinţelor, industriei, agriculturii etc., a fost instituită Medalia „Bene Merenti”, departajată pe două clase; de menţionat că şi modelul acestei medalii era destul de răspândit în lumea statelor germane, dar nu numai. „Legalizarea” Medaliei „Bene Merenti” se face prin decr.nr.314/1876, dar încă înainte de această dată, de prin anul 1870, Carol a acordat cu titlul de cadou, medalii, unor persoane fără ca acestea să se poarte atârnate de panglică. 

OR025. Medalia Bene Merenti, clasa 1 a, model 2, Rex

OR026. Medalia Bene merenti, clasa a 2 a, varianta Rex

 

OR027. Virtutea Militara – clasa a 2 a. În timpul războiului din 1877-1878, un număr relativ mare de militari români, atât ofiţeri cât şi subofiţeri şi trupă, au fost decoraţi cu medalia Virtutea Militară. Pentru a nu se confunda însemnul decoraţiei conferită pentru fapte de arme pe câmpul de luptă cu cea obţinută pe timp de pace, prin Înaltul Decret nr. 2698 din 25 octombrie 1880 se instituie o nouă formă a acestei distincţii numită Medalia “Virtutea Militară de război”; ea era sub formă de cruce de tip Ruppert (cu braţele având capetele lăţite şi terminate convex). Dimensiunea crucii era de 35 mm, cu marginile mate şi uşor înălţate, iar mijlocul lucios; între braţe era o cunună mată din frunze de stejar iar în centru un medalion de 17 mm diametru, care avea pe avers efigia lui Carol I şi inscripţia cu numele şi titulatura sa, iar pe revers denumirea decoraţiei. Panglica a rămas identică pentru ambele tipuri ale medaliei. Trebuie menţionat că, deşi prin regulamentul din 1880 se prevede ca în titulatura din jurul efigiei să fie folosită denumirea de REGE nu de DOMN (aceasta deşi în momentul instituirii, România încă nu era regat !!); în afara unui număr destul de mic de însemne realizate imediat după apariţia decretului amintit, trebuie specificat că va fi folosită în continuare, pentru toate medaliile conferite şi în 1877-1878, şi în primul şi în al doilea război mondial, tot titulatura de DOMN, aşa cum a fost ea stabilită la instituirea decoraţiei. Prin Legea pentru instituirea ordinului militar Mihai Viteazul din 1916, medalia Virtutea Militară din ambele clase rămâne să se confere numai subofiţerilor şi trupei, devenind echivalentă ca importanţă cu ordinul Mihai Viteazul acordat ofiţerilor. De asemenea, un spor de importanţă pentru această medalie este şi faptul, prevăzut prin aceeaşi lege, ca ordinele Steaua României şi Coroana României cu spade, primite pentru acţiuni în lupta directă cu inamicul, să se confere cu panglică de Virtute Militară. O situaţie specială va avea decoraţia pe timpul domniei lui Carol II; medalia “de pace”, deşi neabrogată şi cu regulamentul din 1906 nemodificat, este aproape “uitată”, iar medalia “de război” nu mai este trecută printre distincţiile care se conferă pe timp de conflict armat nici în Legea din 1937 (Decret Regal nr. 4031/26.noiembrie 1937), nici în regulamentul de aplicare a acesteia (Înalt Decret Regal nr.4354 din 21 decembrie 1938). Virtutea Militară de război revine la poziţia ierarhică avută în 1916, prin Decretul Regal nr.1932 din 30 iunie 1941.

OR028. Medalia Virtutea Militara, clasa 1 a

OR029. Medalia Virtutea Militara – clasa a 2 a

IMG_7838 IMG_7839

Crucea Virtutea militara – model Carol I Rege

OR030. Ordinul Steaua Romaniei, cavaler, militar pe timp de razboi, model 1 Acest model a fost acordat atat in timpul Razboiului de Independenta 1877-1878, cat si in perioada Primului Razboi Modial (1916-1918). Piesa de argint, marcata.

OR031. Ordinul “Steaua Romaniei” ofiter, militar pe timp de pace, model 1

OR032. Ordinul “Steaua Romaniei” in grad de ofiter, modelul 1.  Manufactura franceza, argint marcat pe inel.  Piesa extrem de atractiva, cu defecte minore, caracteristice acestui tip de piesa.

OR033. Ordinul “Steaua Romaniei”, cavaler, pace, model 1, argint marcat

OR034. Ordinul “Steaua Romaniei”, cavaler, civil, model 1, argintat

OR035. Ordinul Coroana Romaniei in grad de  Mare Cruce – perioada regentei Regelui Mihai 1 – argint marcat, manufacturier Joseph Resch – Bucuresti,  Orden der Krone, 1. Modell, für Zivilverdienste, Großkreuz ( Bruststern und Kreuz ) im orig. Lederetui. Wunderschöne Qualität, österreichischer Hersteller ( K.F., vor 1910,  Kronen im Medaillon aus Eisen, J.Resch und Sohn, Bucuresci ), Silber u. Silber vergoldet, alte Patina.

OR036. Comandor Ordinul “Coroana Romaniei” –  model 1 (1881-1932) – piesa de argint, marcata – INDISPONIBILA, Königreich Rumänien,Orden der Krone von Rumänien,Kommandeurskreuz,1.Modell 1881 -1932,mit Orginalband

IMG_7069a IMG_7070a

ORR000. Ordinul Coroana Romanei in grad de Mare Cruce, militar pe timp de pace

OR037. Comandor Ordinul “Coroana Romaniei” cu spade – model 1938 – militar

OR038. Comandorie “Coroana Romaniei”, model 1938, civil, stare impecabila Orden der Krone von Rumänien,Kommandeurskreuz,2.Modell 1932-1944,mit Orginalband und etui

OR039. Mare Cruce Ordinul “Steaua Romaniei” model 1938, civil, argint marcat Resch . Prin Legea pentru Reorganizarea Ordinelor Naţionale Române (Decretul Regal nr.1545/1932), Ordinului “Steaua României” i se modifică forma, numărul de membri şi locul în ierarhia naţională. Dacă, până în 1906, “Steaua României” a fost cel mai important ordin al ţării, de la apariţia Ordinului “Carol I”, el devine al doilea, până în 1929, când se legiferează Ordinul “Ferdinand I”. Din 1932, el coboară pe poziţia a patra, pentru ca, în 1937, să ajungă pe locul 7. Această “degradare” a importanţei ierarhice a celui mai vechi şi mai prestigios ordin românesc se datora introducerii – în poziţiile superioare ale ierarhiei – a decoraţiilor înfiinţate de către regele Carol al II-lea. Forma de bază a Ordinului “Steaua României”, crucea repetată (numită şi “românească”), emailată albastru, rămâne neschimbată, dar în locul razelor dintre braţe – care justificau denumirea de “stea” a Ordinului – au fost aşezate patru acvile heraldice cu zborul desfăcut; cifra regelui Carol I de pe revers a fost mutată pe avers, reversul primind în schimb anul instituirii, “1877”. Numărul posesorilor Ordinului a fost mărit. Astfel, dacă Regulamentul din 1906 nu prevedea decât însemnele speciale – pentru civili şi militari – dar fără a stabili câţi militari şi câţi civili puteau accede într-un grad, în 1932 se stabileşte un raport de cca. 3 la 1 pentru militari şi civili, după cum urmează:

         Cavaler: 1000 civili şi 350 militari;

         Ofiţer: 500 civili şi 150 militari;

         Comandor: 200 civili şi 75 militari;

         Mare Ofiţer: 75 civili şi 25 militari;

         Mare Cruce: 35 civili şi 10 militari.

img_1391aimg_1392a

OR000. Ordinul Steaua Romaniei in grad de comandor, model 1938, de razboi

OR040. Comandor Ordinul “Steaua Romaniei” model 2, civil. Tot în 1938, printr-un Regulament al Legii Ordinelor şi Medaliilor Naţionale conferite pe timp de război (Înaltul Decret Regal nr.4354), însemnele “de război” ale Ordinului “Steaua României” primesc la panglica model 1932 şi câte o bandă marginală aurie. Reglementările regelui Carol al II-lea privind ierarhia decoraţiilor de război au fost schimbate de generalul Antonescu (devenit Conducător al Statului la 04.09.1940), în momentul intrării României în război împotriva Uniunii Sovietice. Se revenea, în mare, la sistemul utilizat în primul război mondial, inclusiv la folosirea panglicii Medaliei “Virtutea Militară”, la decoraţia conferită ofiţerilor pentru fapte de arme pe câmpul de luptă, iar panglica “de război” stabilită în 1938 conferindu-se celor decoraţi pentru servicii în spatele frontului. De menţionat că “Steaua României” va reveni a doua în ierarhie, după Ordinul “Mihai Viteazul”.

OR000. Placa de Mare Ofiter a Ordinului Steaua Romaniei, model 1938, civil

OR041. Ordinul “Steaua Romaniei”, cavaler, civil, model 1938

OR042. Ordinul Steaua Romaniei cu spade, in grad de ofiter, militar, razboi, model 1938. Piesa de argint aurit.

OR043. Ordinul “Steaua Romaniei” cu spade, cu panglica de Virtute Militara, in grad de  ofiter, militar, pe timp de razboi, model 1938. Inspirându-se după modelul ordinului de război german “Crucea de Fier”, mareşalul Antonescu va hotărî ca la primele trei grade ale ordinelor “Steaua României” şi “Coroana României”, cu spade şi panglica Medaliei “Virtutea Militară”, să se poată acorda – pentru fapte de vitejie deosebite, citate prin ordin de zi – şi o “frunză de stejar”, care se ataşa pe panglică.

OR044. Ordinul Steaua Romaniei – model 1938 – cavaler miltar pe timp de razboi, argint nemarcat

OR045. Ordinul Coroana Romaniei – cavaler – model 1, manufactura franceza, piesa de argint, nemarcata

OR046. Cavaler Ordinul Coroana Romaniei cu spade – militar pe timp de razboi – model 1, cu paglica de Virtute Militara

OR047. Ordinul Coroana Romaniei – ofiter – model 1 – piesa de argint aurit, nemarcat Rumänien – Orden der Krone von Rumänien – Offizierskreuz 1. Modell: vergoldet silber und emailliert, am Band

OR048. Ordinul Coroana Romaniei – cavaler – model 1 – Model de lux, email bombat,  piesa de argint aurit, nemarcat

OR049. Ordinul “Coroana Romaniei”, cavaler, model 1

OR050. Ordinul “Coroana Romaniei”, cavaler, model 1938, civil

OR051. Ordinul Coroana Romaniei cu spade – ofiter cu panglica de Virtute Militara, Rumänien – Orden der Krone von Rumänien – Offizierskreuz mit Krone und Schwertern 2. Modell: Silber und emailliert, am Band, sehr guter Zustand.

OR052. Ordinul “Coroana Romaniei” cu panglica de Virtute Militara, cavaler, militar pe timp de razboi, model 1938

OR053. Cavaler Ordinul “Coroana Romaniei” cu spade – model 1938 – militar pe timp de razboi / Rumänien – Orden der Krone von Rumänien – Ritterkreuz mit Krone und Schwertern 2. Modell: Silber und emailliert, am Band, sehr guter Zustand.

OR054. Cavaler Ordinul “Coroana Romaniei” militar pe timp de pace, model 1938 – Rara

OR055. Virtutea Militara – clasa a 2 a – panglica este inlocuitor modern. Pe plan general european, inclusiv în Franţa, regula generală era ca ordinele să se confere exclusiv ofiţerilor, trupei revenindu-i alte decoraţii, mai mici în ierarhie. Pentru a ne „alinia” cutumei generale, la numai cinci săptămâni de la intrarea României în război, regele Ferdinand promulgă Înaltul Decret nr.2968/26.09.1916 prin care se instituie Ordinul militar de război „Mihai Viteazul”, organizat pe trei clase, ordin care devenea astfel cea importantă distincţie care se putea conferi ofiţerilor pentru fapte de bravură sau eroism. În cuprinsul aceluiaşi decret de instituire, se stipulează şi că Medalia „Virtutea Militară de război” este rezervată exclusiv gradelor inferioare, pentru “fapte de bravură deosebite”.

OR056. Crucea Regina Maria clasa 1 a (comandor) – model 2 – panglica originala – Ordinul „Crucea Regina Maria”, a fost instituit in anul 1917, ca si ordin sanitar de război împărţit tot în trei clase. A fost acordat personalului medical şi sanitar, precum şi tuturor persoanelor care au contribuit la îngrijirea răniţilor şi bolnavilor pe timp de război sau cu prilejul unor mari epidemii.

OR057. Crucea “Regina Maria” clasa a 2 a, panglica este inlocuitor modern

OR058. Crucea “Regina maria” clasa a 2 a

OR059. Crucea “Regina Maria”, clasa a 3 a, panglica este inlocuitor modern

OR060. Meritul Sanitar, model 1 – clasa 1 a –   În anul 1913 statul român a instituit Crucea “Meritul Sanitar”, distincţie menită a răsplăti personalul medical specializat, ca şi persoanele care au ajutat voluntar spitalele şi lazaretele de îngrijire a militarilor şi civililor bolnavi de holeră, în timpul celui de-al doilea Război Balcanic (1913). Însemnul era constituit dintr-un cerc prelungit printr-o cruce cu braţele egale, înconjurată de raze, purtând deasupra coroana regală. Aversul era emailat în roşu de culoarea sângelui, purtând efigia în profil a reginei Elisabeta. Reversul, în metalul însemnului, purta inscripţia „MERITUL SANITAR”, între monograma regelui Carol I şi anul „1913”. Panglica, de culoare albă, avea două benzi roşii înspre margini. Crucea “Meritul Sanitar”, era împărţită pe trei clase: cl. I (de aur), cl. a II-a (de argint), cl. a III-a (de bronz). Decoraţia a căpătat statut de distincţie militară în timpul Primului Război Mondial, prin adăugarea pe panglică a unei cununi de frunze de stejar şi de laur, ovală. În preziua celui de-al doilea Război Mondial (1938), aspectul panglicii de război s-a modificat din nou, cununa dispărând, dar fiind adăugate la panglică, pe margini, cele două benzi marginale ale decoraţiilor de război, din fir de aur lat de 3 mm. În acelaşi timp, însemnul de pace era conservat în aspectul avut în 1913, anul instituirii.  

OR061. Meritul Sanitar clasa a 2 a, model 1

OR062. Meritul Sanitar, model 2 – clasa 1 a, Königreich Rumänien,Sanitätsverdienstkreuz I.Klasse am Kriegsband

OR063. Meritul Sanitar, model 2 – clasa a 2 a, Königreich Rumänien,Sanitätsverdienstkreuz II.Klasse am Kriegsband

OR064. Meritul Sanitar, model 2 – clasa a 3 a, Königreich Rumänien,Sanitätsverdienstkreuz III.Klasse am Kriegsband

OR065. Medalia “Victoria” –  Dupa  terminarea  Primului  Razboi  Mondial  tarile aliate Africa de Sud , Belgia, Brazilia, Cuba, Cehoslovacia, Franta, Grecia, Italia, Japonia, Portugalia, Romania, Siam (Thailanda) si- au emis fiecare in parte aceasta medalie, pe avers fiind reprezentarea Victoriei inaripate. Caracteristica comuna acestor  medalii, in afara Victoriei,  este si  panglica in culorile curcubeului. Fiecare tara a avut un anumit “tiraj” pentru aceasta medalie, Romania avand aproximativ 300.000 de exemplare, spre deosebire de Franta care a avut 2.000.000. La polul opus este Siam-ul care a avut aproximativ 1.500 de exemplare si Brazilia cu 2.500. Medalia a fost acordata pentru toti militarii mobilizati in razboi.

OR066. Medalia Ferdinand cu spade, acordata voluntarilor ardeleni si Cercetasilor Romaniei

OR067. Medalia “Amintirea Regelui Carol al II-lea”, clasa a 2a. Medalie instituita de catre Regele Carol al II-lea la 13 Noiembrie 1934, acordata pentru servicii personale aduse Regelui. A fost acordata motu proprio (la dispoziti Regelui), avand 3 clase

OR068. Medalia “Amintirea regelui Carol al II-lea”, clasa a 3 a

IMG_6002 IMG_6003

OR000.Medalia Straja Tarii, clasa 1 a

OR069. Medalia Straja Tarii, clasa a 2a

OR070. Medalia Straja Tarii, clasa a 3a,

OR071. Semnul onorific “Vulturul Romaniei”, grad de cavaler.  Instituit la 16 August 1933 de catre Regele Carol al II lea, acordat pentru senatori si membrii ai Parlamentului Romaniei, cat si pentru membrii ai altor parlamente straine, care au avut merite in relatiile cu Romania. Argint marcat, firma Kisely & Karnet

OC072. Ordinul Meritul Cultural pentru litere si opere literare, ofiter, model 1 Regele Carol II. Ordin instituit de catre Regele Carol al II-lea, la data de 23 Septembrie 1931, a fost acordat pentru diverse activitati in viata culturala, deosebirea intre acestea constand in culoarea panglicii.  Ordinul a avut doar 4 grade, Comandor, Ofiter, Cavaler I si Cavaler II.

OC073. Ordinul Meritul Cultural pentru scoala, cavaler 1, model 1 Regele Carol II.

OC074. Ordinul Meritul Cultural pentru scoala , cavaler 2, model 1 Regele Carol II

OC075. Ordinul Meritul Cultural pentru merite bisericesti (culte), cavaler 2, model 2 Regele Mihai.

OR076. Medalia Meritul Cultural, model Mihai,  clasa 1 a, pentru educatie.

OR077. Medalia Meritul Cultural, model Carol al II lea, clasa 1 a pentru educatie

OR078. Medalia Meritul Cultural, model Carol al II lea, clasa a 2a pentru educatie

OR079. Rasplata muncei pentru biserica, clasa a 3 a.

OR080.  Crucea 1916-1918 cu baretele : Carpati, Marasesti si Targu-Ocna. În timpul primului război mondial, atât în Franţa cât şi, apoi, în Belgia, s-au instituit nişte cruci comemorative care aveau în comun atât forma, amplasarea simbolurilor în medalioanele centrale, cât şi culorile generale ale panglicii, verde cu dungi galbene. Preluându-se, pe de-o parte, tradiţia românească a războiului de independenţă, pe de alta, decoraţiile aliaţilor noştri, se instituie prin Decretul Regal nr. 1744 din 8 iulie 1918 medalia “Crucea Comemorativă a războiului 1916-1918”. Noua distincţie era tot o cruce cu braţe egale, de câte 40 mm, terminate în “vârf de săgeată”; ca şi la crucile din 1878, bordura era proeminentă şi lisă iar mijlocul era haşurat sau granulat iar în medalionul central era plasată, pe avers, cifra încoronată a regelui Ferdinand iar pe revers, milesimul “1916-1918”. Mijlocul piesei era vopsit negru, ca la Trecerea Dunării. Panglica era verde închis cu patru benzi albastre. Pe panglică se puteau ataşa, pentru militarii care au făcut parte din unităţi care s-au distins în diferite bătălii, barete din metal care purtau inscripţionat numele localităţii sau a zonei în care s-au purtat respectivele lupte. La fel ca si Medalia Victoria si Crucea 1916-1918 a fost acordata tuturor militarilor mobilizati in razboi.

IMG_6652 IMG_6653

ORR000. Varianta crucea 1916-1919

OR081. Set Medalii “Barbatie si Credinta” – clasa 1a, a 2a si a 3a. Panglicile sunt inlocuitori moderni. În 1916, prin Legea privind instituirea Ordinului militar „Mihai Viteazul”, s-a prevăzut ca Medalia „Bărbăţie şi Credinţă” să fie conferită cu spade, devenind cea mai uzitată medalie care se acorda pentru răsplătirea “faptelor de arme meritorii” ale militarilor şi subofiţerilor. Şi în al doilea Război Mondial, Medalia „Bărbăţie şi Credinţă” a fost acordată “cu spade” la zeci de mii de militari români şi aliaţi. Ea a fost, ierarhic, cea mai mică decoraţie pentru trupă care s-a acordat în al doilea Război Mondial şi, ca atare, şi cea mai acordată distincţie între anii 1941 şi 1945.

OR082. Medalia Barbatie si credinta, modelul de pace. La numai un sfert de veac de la definitivarea primului sistem de decoraţii al României, în toamna anului 1878, a fost instituită Medalia „Pentru Bărbăţie şi Credinţă” prin Decretul Regal nr.2812 din 3 noiembrie 1903; această distincţie era menită a răsplăti ofiţerii şi agenţii de poliţie, precum şi orice alte persoane care au contribuit la restabilirea ordinii şi siguranţei publice. Deşi nu erau menţionaţi expres în Regulamentul medaliei, jandarmii care asigurau, în mediul rural, funcţiile poliţiei din localităţile urbane, vor beneficia şi ei de această medalie.

OR083. Medalia Barbatie si Credinta, model 1903, clasa a 2 a

OR084. Medalia Barbatie si Credinta, model 1903, clasa a 3 a

OR085. Ordinul Virtutea Aeronautica in grad de ofiter, model 1938, de razboi

OR086. Ordinul “Virtutea Aeronautica” – cavaler – model 1941. Primul ordin creat de regele Carol al II-lea, prin Decretul regal nr.2895 din 31 iulie 1930, a fost Virtutea Aeronautică, destinat, aşa cum îl arată şi numele, răsplătirii aviatorilor; evenimentul se înscria într-o logică “firească”, având în vedere faptul că acesta a putut să se întoarcă în ţară şi să câştige tronul datorită tocmai unor aviatori care l-au adus pe calea aerului, eludându-se, astfel, ordinele pe care le aveau organele grănicereşti de la frontiere de a împiedica accesul fostului principe moştenitor în România. Este de subliniat faptul că, deşi decoraţii specifice pentru aviatori apăruseră încă din timpul primului război mondial, ele erau mai mici ierarhic (cruci, medalii), România fiind primul stat care, la acea dată, avea un ordin pentru aviatori. Noua distincţie are şi o ierarhie internă mai “ciudată”, cel mai mic grad fiind cel al “crucii de aur”, urmând apoi cele “clasice”: cavaler, ofiţer şi comandor. De asemenea ca o “inovaţie” a fost şi faptul că primele două grade se puteau acorda de câte trei ori consecutiv, pe panglică ataşându-se la fiecare nouă decorare o baretă metalică, practică nemaiuzitată până atunci la nici o decoraţie românească. Ca formă, decoraţia, sub formă de cruce, prelua braţul vertical al ordinului Mihai Viteazul, iar braţul orizontal, mai scurt, fiind sub formă unei aripi stilizate. Pe avers, în centru, era aplicat un scut emailat alb pe care era redată acvila românească, încoronată, cruciată şi armată, care avea pe piept un alt scut, emailat albastru, pe care se afla cifra încoronată a regelui Carol II. Pe revers, era înscris anul instituirii, “1930”. Gradele de ofiţer şi de comandor aveau, între braţele crucii, o cunună ovală din frunze de laur emailate verde. Gradul de “cruce de aur” era din metal aurit, neemailat, toate celelalte grade fiind emailate albastru. Panglica ordinului era din rips moarat albastru deschis cu trei dungi argintii, pe centru şi la margini. Baretele metalice care se ataşau pe panglicile celor două grade inferioare la cea de-a doua şi a treia decorare succesivă erau sub forma unor aripi stilizate (asemănătoare braţului orizontal al decoraţiei), care aveau în centru cifra încoronată a suveranului. La instituire, ordinul a fost plasat imediat deasupra Stelei României, devenind, în 1930, cel de-al treilea ordin în ierarhia naţională; prin Regulamentul ordinelor şi medaliilor naţionale conferite pe timp de război din decembrie 1938, locul ierarhic al ordinului este scoborât sub Coroana României, devenind, din cauza numeroaselor noi decoraţii create de Carol II şi care aveau întâietate faţă de tradiţionalele Steaua şi Coroana României, abia cel de-al 9-lea ordin din ierarhie. Pentru fapte de arme ale aviatorilor, ordinul primea între braţele crucii două spade încrucişate, modelul “de război” având, ca la toate decoraţiile din această categorie, o lizieră din fir aurit. După abdicarea lui Carol, în septembrie 1940, însemnul ordinului va fi uşor modificat, în sensul înlocuirii cifrei regelui Carol II cu cea a regelui Mihai I.În 1941, prin Decretul Regal nr.1932 privind decoraţiile de război, locul ierarhic al Virtuţii Aeronautice revine la cel iniţial, deasupra Stelei României dar, întrucât primul grad al Virtuţii era inferior celui de cavaler, pe baretele cu decoraţii erau plasate la început cele două ordine naţionale.

OR087. Ordinul Virtutea Aeronautica, in grad de “Crucea de aur”,model pace, piesa semnata Lavrillier

OR088. Ordinul Virtutea Aeronautica in grad de Cruce de Aur, model de razboi, cu spade, panglica este inlocuitor modern

OR089. Ordinul Virtutea Aeronautica in grad de Cruce de Aur, model de razboi, cu spade, panglica originala

OR090. Medalia Virtutea Aeronautica, model 1938 (cu spade, de razboi), clasa 1 a

OR091. Medalia Virtutea Aeronautica, model 1938, clasa a 2 a

OR092. Medalia Virtutea Aeronautica, model 1938, clasa a 3 a

OR000. Medalia Virtutea Aeronautica, model 1931, clasa 1 a

OR093. Medalia Virtutea Aeronautica, model 1931, clasa a 3 a – colectie personala

OR094. Medalia Serviciul Credincios – model 1 – clasa 1 a

OR095. Medalia Serviciul Credincios – model 1 – clasa a 2 a

OR096. Crucea Serviciul Credincios, model 1, clasa 1 a

OR097. Crucea Serviciul Credincios model 1, clasa a 2 a

OR098. Serviciul Credincios cu spade, clasa 1a

OR099. Crucea Serviciul Credincios cu spade, clasa a 2a

OR100. Crucea Serviciul Credincios cu spade, clasa a 3a

OR101. Crucea Serviciul Credincios, model civil, clasa 1 a

OR102. Crucea Serviciul Credincios, model civil, clasa a 2 a

OR103. Crucea Serviciul Credincios, model civil, clasa a 3 a

OR104. Crucea Serviciul Credincios, model civil, clasa a 3 a

OR105. Medalia Serviciul Credincios cu spade, clasa 1 a

OR106. Medalia Serviciul Credincios cu spade, clasa a 2 a

OR107. Medalia Serviciul Credincios cu spade, clasa a 3 a

IMG_6454 IMG_6455

OR000. Medalia Serviciul Credincios, clasa 1 a, proba

OR108. Medalia Serviciul Credincios, model civil, clasa 1 a

OR109. Medalia Serviciul Credincios, model civil, clasa a 2 a

OR110. Medalia Serviciul Credincios, model civil, clasa a 3 a

OR111. Medalia “Rasplata Serviciului Militar de 15 de ani”

OR112. Medalia “Rasplata Serviciului Miitar de 20 de ani”

OR113. Insemnul onorific de 40 de ani de Serviciu Militar

OR114. Insemnul onorific de “25 de ani de Serviciu Militar”

IMG_7841 IMG_7842

Insemnul onorific de 18 ani de serviciu militar

OR115. Rasplata Muncii pentru 25 de ani in serviciul Statului

OR116. Medalia “Peles”

OR117. Meritul Comercial si Industrial, clasa 1 a. Începuturile acestor distincţii urcă până în 1876, dată la care a fost înfiinţată Medalia „Bene Merenti”, menită să răsplătească meritele persoanelor care activau în domeniile artelor, ştiinţelor, industriei şi agriculturii. După aproape patru decenii, în ultima parte a domniei regelui Carol I, s-a avut în vedere faptul că dezvoltarea economică a ţării presupunea totuşi o decoraţie aparte, care să răsplătească iniţiativa aducătoare de profit (alta decât cea din domeniul agricol). Prin Înaltul Decret Regal nr. 4794/1912 a fost înfiinţată Medalia „Meritul Comercial şi Industrial”, distincţie împărţită pe trei clase. Însemnul se prezenta sub forma unei medalii circulare, încărcată, pe avers, cu efigia regală (înconjurată de inscripţia „CAROL I REGE AL ROMÂNIEI”, totul fiind înscris într-o cunună de lauri), iar pe revers cu inscripţia „MERITUL COMERCIAL ŞI INDUSTRIAL” (între două steluţe). Medalia se ataşa, printr-un inel, de o panglică verde, străbătută central de o dungă galbenă. Spre deosebire de „Meritul Cultural” sau „Meritul Agricol”, Medalia „Meritul Comercial şi Industrial” nu va mai fi completată printr-un ordin. Această situaţie va rămâne neschimbată până în 1948.

OR118. Medalia Meritul Comercial si Industrial, clasa a 2a

OR119. Cruciada impotriva comunismului – In aprilie 1942 a fost instituită Medalia „Cruciada împotriva Comunismului”, care s-a conferit tuturor militarilor, indiferent de grad, care au participat la luptele de pe frontul de est, sau care au contribuit într-un fel la reuşita operaţiilor militare. Medalia se putea acorda şi cu barete, pe acestea fiind inscripţionate zonele principale în care s-au purtat operaţiuni militare. Aceasta medalie impreuna cu medalia “Pro Basarabia si Bucovina” vor fi eliminate dintre distincţiile de război şi portul lor interzis după 23 august 1944, dată la care România a rupt alianţa cu Germania şi a început lupta alături de Forţele Aliate.

IMG_7528IMG_7529

OR000. Cruciada impotriva comunismului, bareta Crimeia – participant direct

OR120. Medalia Jubiliara Carol I – model pentru functionari. Gravor Telge, semnatura sub cap. Ordinul Carol I, cat si medalii jubiliare, atat cea civila cat si cea militara, au fost instituite in 1909, pentru a omagia cei 40 de ani de domnie a Regelui Carol I, aniversata in 1906.

OR121. Medalia Jubiliara Carol I – model pentru militari, varianta incusa

OR122. Medalia “Avantul Tarii” – Aceasta medalie a fost conferită tuturor militarilor care au participat la Campania din Bulgaria, în cel de-al Doilea Război Balcanic

OR123. Bareta din perioada Razboiului de Independenta, compusa din: Ordinul Steaua Romaniei cu spade (cavaler, militar pe timp de razboi), Crucea Trecerea Dunarii, Medalia Aparatorii Independentei, Insemnul onorific de 25 de ani de serviciu militar si Medalia Rusa a Razboiului 1877-1878

OR124. Bareta din Primul Razboi Mondial, compusa din: Ordinul Steaua Romaniei cu spade (cavaler, militar), Ordinul Coroana Romaniei cu spade (cavaler, militar), Ordinul Coroana Romaniei (ofiter, civil), Crucea 1916-1918 cu baretele Dobrogea, Carpati, Marasesti, Tg. Ocna, 1918; Medalia Victoria si Insemnul de 25 de ani de serviciu militar (ceea ce indica ca a fost a unui ofiter de cariera)

OR125. Bareta din Primul si al Doilea Razboi Mondial, compusa din Ordinul Coroana Romaniei cu spade (cavaler, militar), Crucea 1916-1918 cu bareta Oituz, Insemnul de 25 de ani de serviciu militar (ofiter de cariera), Medalia Ferdinand, Medalia Victoria, Medalia Peles

OR126. Centenatul Regelui Carol I – varianta coroana imobila

OR127. Centenarul Regelui Carol I – varianta coroana mobila si decupata.

OR128. Medalia “Rasplata muncii pentru invatamant” – clasa 1 a

OR129. Medalia “Rasplata muncii pentru constructiuni scolare” – clasa 1 a

OR130. Insemnul de 25 de ani de serviciu militar – piesa de argint, marcata (4 marcaje)